Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”. Alba Iulia, mai demult Bălgrad este un municipiu situat pe malul râului Mureș, reședința județului Alba, Transilvania, România.
Între anii 1541 și 1711 orașul a fost, cu unele întreruperi, reședința și astfel capitala politică a Transilvaniei. Pentru o scurtă perioadă de timp, începând cu recunoașterea principelui Mihai Viteazul drept suveran al Moldovei, Transilvaniei și al Țării Românești (1599) a fost și capitală a acestor state.
Alba Iulia a fost așadar prima capitală a celor trei provincii românești. La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Națională de la 1 decembrie 1918, care a stat la baza înfăptuirii unirii Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I și Maria, moment care a consfințit importanța istorică a orașului și rolul de capitală istorică.
Etimologie[]
Înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oraș exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat menționat pe hărțile vremii. După cucerirea Daciei de către Traian, orașul s-a numit Apulum, iar fortificația dacică preexistentă a fost extinsă prin efortul soldaților Legiunii a XIII-a Gemina staționate aici. Ruinele zidului roman și ale porții sunt foarte bine conservate și pot fi vizitate în „Traseul celor trei fortificații” din cartierul Cetate. După retragerea administrației romane sub Aurelian, în anul 271, viața urbană s-a stins treptat. În evul mediu orașul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia (Cetatea Albă a lui Gyula), centru al administrației Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu sași și devenit reședință a Episcopiei Catolice a Transilvaniei.[1], iar mai apoi drept capitală a Principatului Transilvaniei. Denumirea latină a orașului a fost tradusă în documentele medievale redactate în limba slavonă drept Bălgrad (Cetatea Albă). Mihai Viteazu și-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreței de la episcopul Napragy, stabilind aici prima capitală vremelnică a tuturor romanilor. Numele orașului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a românilor, desăvârșită la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia.
Istorie[]
Alba Iulia în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773Fișier:Josephinische Landaufnahme pg186.jpg
Biserica română unită din cartierul Maieri (1713)
Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existența pe acest teritoriu și în împrejurimile lui imediate, a unor așezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a orașului s-a descoperit o importantă așezare neolitică (5000-1900 î.C.), care a fost locuită de triburi de păstori și agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul orașului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.C.).
Demnă de menționat este și cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită pe înălțimile din stânga Mureșului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.C. este fortificată cu valuri de pământ și șanțuri, îngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureșului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social și economic al acestor locuri și aceștia sunt dacii. Ei pun bazele unei așezări puternice - Apoulon - ce se va impune mai târziu.
În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naștere două orașe cu numele de Colonia Aurelia Apulensis și Colonia Nova Apulensis.
În anul 953 căpetenia maghiară Zsombor s-a botezat, luând numele de Iuliu (Gyula)[necesită citare]. Pentru a deosebi „Cetatea Albă” din Transilvania de celelalte orașe cu același nume (ex. Alba Regală, Székesfehérvár, respectiv Belgrad, Nándorfehérvár), maghiarii au denumit cetatea de pe Mureș "Gyulafehérvár", adică „Cetatea Albă a lui Jula” (în maghiară „Gyula”). Numele a fost tradus în latină - „Alba Iulia”. Acest nume este folosit și astăzi.
Alba Iulia a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), dupa ce in prima faza a depins de episcopul Transilvaniei. Din a doua jumatate a secolului XVI, dupa disparitia Regatului ungar în urma înfrângerii suferite în fata trupelor otomane la Mohacs (1526), Transilvania devine tributara Portii, bucurându-se însa de o deplina autonomie interna. Si-a putut astfel continua nestânjenita dezvoltarea culturala.
Din 1576, când pe tron se urcă Stefan Bathory, voievodul dintre 1571 si 1575, devenit acum principe, dar si rege al Poloniei, situatia la curtea transilvana se schimba radical. In final de epoca renascentista, plina de acerbe confruntari între Reformă si Contrareformă, dar si de presiunea puterii otomane, la curtea de la Alba Iulia domneste o adevarată dinastie de principi „apuseni" - Bathorestii.
Palatul principilor Transilvaniei, inițial unul episcopal, a fost refacut din temelii de catre Ioan II Sigismund (1540-1551, 1556-1571). Bathorestii au fost cei care i-au dat stralucirea. Primul, în ordine cronologică, Ștefan Báthory, l-a refacut în stil italian. El si-a legat numele si de alte constructii, cum ar fi podul peste Mureș și apeductul din palat. Iar nepotul său, principele Sigismund (1581-1597, 1598-1599, 1600-1601), s-a remarcat si el prin mici adaosuri. În 1590 a cerut să fie reconstruită orga catedralei, distrusă în timpul confruntărilor religioase din 1566.
La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești sub cârmuirea sa. Cheile orașului i-au fost înmânate de episcopul Demetrius Napragyi, cel care a devenit cancelar al Transilvaniei în timpul lui Mihai Viteazul.
La 7 octombrie 1698 a avut loc la Alba Iulia Sinodul de Unire cu Biserica Romei, sinod prezidat de mitropolitul Atanasie Anghel.
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România a fost proclamată la 1 decembrie 1918 prin Declarația de la Alba Iulia.
La 15 octombrie 1922 a avut loc în fața Catedralei Reîntregirii, încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice românești cu Țara, sub sceptrul aceluiași monarh.
La 6 mai 1928 a fost organizată de Partidul Național-Țărănesc, în cadrul unei vaste campanii de răsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetățeni.
În anul 1933 orașul nord-italian Alessandria a donat orașului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), ca semn al moștenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieței Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrățirii dintre Alba Iulia și Alessandria.
În urma reformei administrative din 1968 orașul a devenit municipiu.
La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sărbătorit pentru prima oară ziua națională a României.
Populația[]
| Format:Demografie/Alba Iulia |
La recensământul din 2002 populația municipiului era de 66.406 locuitori.
Structura etnică[]
La recensământul din 2002 a fost înregistrată următoarea structură etnică:
- Români: 62.722 (94,45 %)
- Maghiari: 1.836 (2.76 %)
- Rromi: 1.475 (2.22 %)
- Germani: 217 (0.32 %)
- Alții: 0,25%
Structura confesională[]
Sub aspect confesional, conform recensământului din 2002 populația era alcătuită din:
- ortodocși: 58.451 (80,02%),
- greco-catolici: 1.744 (2,62%)
- romano-catolici: 1.661 (2,50%)
- penticostali: 1.444 (2,17%)
- baptiști: 1.155 (1,73%)
- reformați: 855 (1,28%)
- alții: sub 1% fiecare.
| Municipiul Alba Iulia | |||||||
| Confesiunea | 1930[2] | 2002[3] | |||||
| Ortodocși | 38,3 % | 80,0 % | |||||
| Greco-catolici | 21,4 % | Format:02,6 % | |||||
| Reformați | 14,7 % | Format:01,2 % | |||||
| Romano-catolici | 10,5 % | Format:02,5 % | |||||
| Luterani | Format:07,2 % | < 1 % | |||||
| Mozaici | Format:06,5 % | < 1 % | |||||
| Penticostali | < 1 % | Format:02,1 % | |||||
| Alții | Format:01,4 % | Format:03,2 % | |||||
Date geografice[]
Municipiul Alba Iulia este situat la o altitudine de 270 m, la o distanță de 340 km de București, 100 km de Cluj, 70 km de Sibiu și la 241 km de Arad. Municipiul este așezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebeș, crestele munților Apuseni și Podișul Transilvaniei. Orașul propriu-zis este așezat pe prima terasă a Mureșului, care formează spre est un șes lung de 8-10 km și lat de 2-4km. Partea de vest a orașului este străjuită de înălțimile împădurite ale Munților Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste Mureș, se disting dealurile argiloase de culoare roșiatică ale podișului ardelean, erodate de râurile Mureș, Sebeș și Secaș, acestea formând un șir de râpe cu forme interesante și vegetație rară. Spre partea de sud se văd culmile munților Sebeșului, cu Vârful Șurianu (2245) și cu vârful Pătru (2130). Municipiul Alba Iulia este așezat în centrul podișului ardelean, la 46°05' latitudine nordică și 23°34' longitudine estică, 330 m altitudine, într-o zonă de interferență a dealurilor ce coboară din Munții Trascăului cu șesurile din valea cursului mijlociu al Mureșului.
Sport[]
Alba Iulia are o echipă de fotbal Unirea Alba Iulia și o echipă de baschet Universitatea 1 Decembrie Alba Iulia (Liga I).
Stadionul Unirea
Stadionul Cetate din Alba Iulia are o capacitate de 18.000 mii de locuri, dintre care 8500 pe scaune.Stadionul a fost inaugurat in anul 1982.Stadionul dispune de o pistă de atletism și de un mini-hotel la care sunt cazati jucatorii echipei Unirea Alba Iulia.
La Alba Iulia functioneaza un Bazin Olimpic de Inot.
Administrație[]
În Alba Iulia își are sediul o Curte de Apel. Raza teritorială a acesteia se întinde asupra județelor Alba, Sibiu și Hunedoara.
La Alba Iulia este centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Centru (raza teritorială a acesteia se întinde asupra județelor Alba, Brașov, Sibiu, Harghita, Covasna,Mureș)
În Alba Iulia își are sediul central Agenția Națională a Zonei Montane,precum si Federatia Agentiilor Romane de Energie - FAREN.
În Alba Iulia este sediul unei Arhiepiscopii Ortodoxe (raza teritorială a acesteia se întinde asupra județelor Alba și Mureș. [1]
La Alba Iulia este sediul Arhidiecezei Romano-Catolice. Aici se găsește cea mai importantă Arhiepiscopie Romano-Catolică din Transilvania si din România, inființată chiar de Sf. Stefan in anul 1009 (a doua ca importanță ierarhico-administrativă din România), ce are in cuprinsul său aproximativ 700 000 de credincioși romano-catolici, aflată sub jurisdictia directă a Sfantului Scaun.
Obiective turistice[]
Alba-Iulia de Ludwig Rohbock
Principala zonă istorică a orașului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit orașul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreața în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, dupa un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porților triumfale ce asigurau accesul, inițial în număr de șase.
Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificației sunt: Catedrala Reîntregirii, Muzeul și Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii,Biblioteca Batthyaneum (vezi Ioan Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Ed. Meronia, București, 2010.), Catedrala Romano-Catolică, Celula lui Horea, Closca și Crisan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat in memoria lui Horea Closca si Crisan, Traseul Celor Trei Fortificatii - incluzand Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul inchinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorita de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand si al Reginei Maria etc.
În interiorul Catedralei Reîntregirii se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea și prigoana comunismului, reprezentand monarhia româneasca în acea perioadă, Regele Ferdinand și Regina Maria, capetele încoronate în anul 1922 în aceasta catedrală. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesantă poziționare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte doua urechi, sculptură realizată și poziționată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.
Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic tarziu, cel mai valoros monument de arhitectura din Transilvania, de aceasi varsta cu celebra Catedrala Notre-Dame de Paris, 1247 - 1291. A fost construită în perioada 1247-1291, dezvoltând o basilică din sec. 9, distrusă parțial de tatari in anul 1241, și se pare că la elaborarea planurilor inițiale a contribuit și arhitectul francez Villard de Honnecourt.[4]
Semnatar al unor convenții naționale și internaționale[]
A.M.R. - Asociația Municipiilor din România A.I.D.A. – Asociația Intercomunitară de Dezvoltare Alba A.L.Z.I.A.R. – Asociația Localităților și Zonelor Istorice de Artă din România A.E.L.Z.I. – Asociația Europeană a Localităților și Zonelor Istorice Asociația „Apa Alba” Walled Towns Friendship Circle, Marea Britanie
Relații de colaborare și înfrățire[]
Alba Iulia este înfrățită cu urmatoarele orașe:
Chișinău - Protocol de înfrățire închieiat la 1 decembrie 2011, odată cu vizita primarului municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, la Alba-Iulia cu ocazia zilei Marii Uniri.
Arnsberg (Germania) - Protocol încheiat în 1974 și în iunie 1999. Cooperare în domeniul cultural. Participări anuale ale tinerilor înotători din Alba Iulia la concursuri organizate în orașul Arnsberg. Municipalitatea din Arnsberg a sprijinit construirea și dotarea Serviciului Comunitar pentru protecția Copilului “Arnsberg”, a organizat strângeri de fonduri și donații (echipamente și aparatură medicală, mobilier pentru dotarea Spitalului Județean, Căminului de Bătrâni). Contacte între organizații confesionale, Camere de Comerț, O.N.G.-uri.
Székesfehérvár (Ungaria) - Protocol de colaborare din 1990 și înfrățire semnat în 1994. Schimburi Culturale și colaborare între Camerele de Comerț.
Nazareth Illit (Israel) - Protocol de înfrăție din 07.04.1997. Relații la nivelul celor două administrații Municipalitatea din Nazareth Illit a organizat strângeri de fonduri și donații.
Aeghio (Grecia) - Protocol de înfrățire semnat la 10.10.200. Relații la nivelul celor două administrații, colaborare între Camerele de Comerț.
Alcalá de Henares (Spania) - Protocol de înfrățire semnat la 20.04.2002. Relații de colaborare cu administrația, colaborări cu Asociația românilor din Alcala de Henares.
Sliven (Bulgaria) - Protocol de înfrățire semnat la 20.06.2002. Relații de colaborare cu administrația: cele două orașe au fost partenere în cadrul Programului ECOS OUVERTURE – Proiect Aqua Fil finanțat de Comisia Europeană.
Duzce (Turcia) - Protocol de înfrățire semat la data de 06.06.2004. Relații la nivel administrativ. În 2002 un artist plastic din Duzce a participat la Tabăra Internațională de pictură organizată la Alba Iulia.
San Benedetto del Tronto (Italia) - Protocol de înfrățire 25.08.2000. Relații la nivel administrativ. În 2002 un artist plastic din San Benedetto de Tronto a participat la Tabăra Internațională de pictură organizată la Alba Iulia.
Varese (Italia) - Protocol de înfrățire semnat in anul 2003. Relații la nivel administrativ.
Alessandria (Italia) Protocol de înfrățire 2002 si semnat 2008. Relații la nivel administrativ. Protocol de colaborare pentru dezvoltarea unui proiect în domeniul energiilor regenerabile.
Lanzhou(China) - Acord de infratire, urmand sa se semneze protocolul de infratire
Personalități[]
Iuliu Hossu
- Ignațiu Batthyány, episcop romano-catolic, întemeietorul Biblioteca Batthyaneum
- Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei
- Alexandru Borza, botanist
- Iuliu Hossu, episcop, unul din conducătorii Adunării din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia
- Áron Márton, episcop romano-catolic de Alba Iulia
- Samoilă Mârza, fotograf
- Martin Opitz (1597-1639), unul din cei mai însemnați poeți din epoca barocului
- Romulus Rusan, scriitor contemporan
- Vali Șerban, artist, renumit cantautor de muzica folk
Cultură, educație[]
- Muzeul Național al Unirii
- Teatrul de Păpuși
- Teatrul studențesc
- "Centrul Cultural Augustin Bena"
- Casa de Cultură a Studentilor din Alba Iulia
- Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia
- Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
- Ziarul Unirea
- Colegiul Militar Liceal "Mihai Viteazul" din Alba Iulia
- Colegiul National "Horea, Closca si Crisan"
- Festivaluri/Congrese anuale: Festivalul National de Folclor "Strugurele de Aur", Festivalul de muzica Folk "Ziua de Maine", Congresul Spiritualitatii Romanesti
Orașe înfrățite[]
- Moldova Chișinău, Moldova
- Germania Arnsberg, Germania
- Ungaria Székesfehérvár, Ungaria
- IsraelNazareth Illit, Israel
- Grecia Aeghio, Grecia
- Spania Alcalá de Henares, Spania
- Bulgaria Sliven, Bulgaria
- Turcia Duzce, Turcia
- Italia San Benedetto del Tronto, Italia
- Italia Varese, Italia
- Italia Alessandria, Italia
Galerie de imagini[]
(vedere înspre zona de nord-est a orașului)
(fortificațiile de sud-est ale cetății)
(Catedrala Ortodoxă)
(Catedrala Ortodoxă, clopotnița-turn)
(Catedrala Ortodoxă, pavilioane din complex)
(Catedrala Ortodoxă)
(pictură din interiorul Catedralei Ortodoxe, reprezentând pe Regele Ferdinand)
(Catedrala Romano-Catolică)
(Muzeul Național al Unirii)
(Sala Unirii)
Biblioteca Batthyaneum (sec. XIX)
Vezi și[]
- Castrul roman Apulum
- Lista monumentelor istorice din județul Alba
- Listă de localități din județul Alba
- Listă de comune din județul Alba
- Listă de cetăți în România
Legături externe[]
- Site-ul web oficial
- Obiective turistice în Alba Iulia
- Forum Alba Iulia
- Prognoza meteo în Alba Iulia
- Format:Hu iconEvoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
- Alba Iulia - destinație europeană de excelență. Articol din ziarul Unirea
- Site-ul web oficial al Teatrului de Papusi din Alba Iulia
- Dicționar de localități din Transilvania
- Despre Curtea Princiară de la Alba Iulia
Imagini
- Galerie foto Alba Iulia
- Imagini vechi din Alba Iulia
- Fotografii gigapixel: Poarta a I-a a Cetății Alba Carolina - Poarta a II-a, la apus - Poarta a III-a, la exterior - Poarta a III-a, interior, la apus
- Cum arăta Alba Iulia acum 40 de ani FOTO DOCUMENT, 6 aprilie 2012, Dorin Țimonea, Adevărul
- Imagini inedite cu cetatea din Alba Iulia văzută din elicopter. Exemplu că în România se poate face o investiție ca la carte, 7 decembrie 2011, Antoaneta Etves, Evenimentul zilei
Bibliografie[]
- Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2009). Castles & fortresses in Transylvania: Alba County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-06143-3
Note[]
- ↑ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 183.
- ↑ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 522.
- ↑ Romániai népszámlási adatok 2002
- ↑ Bălan, Șt.; Mihăilescu, N. Șt. - Istoria științei și tehnicii în România, date cronologice, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 34.
Format:Cetăți dacice Format:Orașe din Alba Format:Albaiuliaab Format:Reședințe de județ din România Format:Cele mai populate orașe ale României Format:DN1
ace:Alba Iulia an:Alba Iulia ar:ألبا يوليا bg:Алба Юлия ca:Alba Iulia cs:Alba Iulia da:Alba Iulia de:Alba Iulia el:Άλμπα Ιούλια en:Alba Iulia eo:Alba Iulia es:Alba Iulia et:Alba Iulia eu:Alba Iulia fa:البا لولیا fi:Alba Iulia fr:Alba Iulia gl:Alba Iulia he:אלבה יוליה hr:Alba Iulia hu:Gyulafehérvár id:Alba Iulia ie:Alba Iulia it:Alba Iulia ja:アルバ・ユリア ka:ალბა-იულია ko:알바이울리아 la:Alba Iulia lt:Alba Julija nl:Alba Iulia nn:Alba Iulia no:Alba Iulia pl:Alba Iulia pnb:البا ایولیا pt:Alba Iulia ru:Алба-Юлия simple:Alba Iulia sk:Alba Iulia sr:Алба Јулија sv:Alba Iulia ta:அல்பா லூலியா tg:Алба-Юлия tr:Alba Iulia uk:Алба-Юлія vi:Alba Iulia zh:阿爾巴尤利亞