FANDOM


Format:Cutie Comune România Agăș (în Format:Hu) este o comună pe valea Trotușului județul Bacău, Moldova, România.

Date generale Edit

Suprafață totală: 21.039,55 ha, din care:

  • suprafață agricolă 8.535,8 ha (arabil 240 ha, pășuni 4.629,19 ha, fânețe 3.666,6 ha);
  • suprafață neagricolă 12.503,75 ha (păduri 11.898,61 ha, ape și stuf 120,6 ha, drumuri 253,8 ha, construcții 181,65 ha, neproductiv 49,63 ha);

Comuna Agăș are 8 sate componente: Agăș, Cotumba, Beleghet, Diaconești, Preluci, Goioasa, Coșnea și Sulța.

Localizare Edit

Comuna Agăș este situată în partea de vest a județului Bacău în zona de munte pe Valea Trotușului, așezată pe cursul superior al acestuia, între munții Ciucului și munții Tarcăului, la o distanță de 80 km față de municipiul Bacău. Comuna Agăș face parte din zona de dezvoltare Nord-Est. Orașele cele mai apropiate sunt: Comănești la 20km, Onești la 55km și Miercurea Ciuc (județul Harghita)la 65 km.

Comuna Agăș este situată la altitudinea de 560 m, aceasta variind dupa cum urmează: Simbrea 575m, Preluci 540m, Goioasa 542m, Beleghet 540m, Diaconești 522m, Sulța 630m, Coșnea 745m.

Condiții geografice, geologice și climaterice Edit

Majoritatea suprafețelor sunt deluroase, acoperite cu păduri în proporție de peste 50%, iar diferența este reprezentată de pajiști naturale, numai o mică parte este suprafață plană, care se pretează culturilor agricole.

Munții Ciucului, așezați pe partea dreaptă a râului Trotuș, pe teritoriul comunei Agăș, sunt străbătuți de mai multe culmi dintre care cele mai importante sunt: Cărunta 1517m, Felțuian 863m, Felțuienaș 1233m, Grohotiș 785m, Cristeș 1385m. Munții Tarcăului sunt situați pe partea stângă a râului Trotuș și sunt formați din culmi ca: Muncel 1233m, Agăș 700m, Dracoiu 700m. Atât munții Ciucului cât și Tarcăului sunt formați în special din gresie de Tarcău și prundișuri. Calitatea solurilor este slabă. În zonă predomină podzolurile acide. În această zonă nu s-au efectuat studii pedologice și agrochimice.

Temperatura medie este cuprinsă între 4º-6º C. Temperaturile extreme înregistrate în această zonă, variază între 38º în luna iulie, iar în timpul iernii, temperatura poate coborî până la -27º C. S-au înregistrat inundații în anul 2005, la începutul lunii august, când pârâul Agăș a ieșit din matcă și a inundat o parte a satului Agăș, ajungând în șosea unde au fost inundate curțile locuitorilor pe o distanță de aproximativ 2km. Inundații au fost și pe cursul pârăului Drăcoiu. Apa a rupt atunci peretele pârăului canalizat, inundând gospodăriile locuitorilor. În anul 1991 au fost inundații în satele Goioasa și Sulța, provocate de pâraiele Grohotiș și Sulța.

Turism Edit

  • Mănăstirea Diaconești
  • Mănăstirea Cotumba
  • Cabana Sulta

Situația demografică Edit

Numărul total de locuitori ai comunei Agăș:12.800

Resurse de muncă, ocuparea și șomajul Edit

Activitati specifice zonei:

  • Creșterea animalelor
  • Exploatare material lemnos

În comuna Agăș lucrează aproximativ 400 de persoane în exploatarea și prelucrarea lemnului, din care 200 angajați la fostul UFET, iar diferența la gaterele particulare din comună, majoritatea ca sezonieri. În momentul de față sunt aproximativ 200 de șomeri, din care cu alocație de sprijin 103 persoane. În comerț lucrează aproximativ 80 de persoane, atât la societați comerciale, cât și la AF-uri.

Infrastructură Edit

Transporturi Edit

Comuna Agăș este străbătută de DN 12 pe o distanță de 15km. Problema cea mai stringentă o constituie drumul comunal Agăș-Coșnea, pe o lungime de 25 km, care este foarte greu de întreținut, posibilitățile financiare ale comunei fiind limitate. Cel mai apropiat aeroport este la Bacău la o distanță de 84 km.

Telecomunicații Edit

Singura companie care oferă acces la servicii de televiziune este SC ELCOMSAT SERV SRL. Abonamentul lunar este de 23 lei
În comună există acces la internet prin intermediul S.C. AT NET S.R.L. și SC ELCOMSAT SERV SRL. În comună există linii telefonice modernizate, respectiv, Alcatel și 2 Oficii poștale în Agăș și Goioasa.

Infrastructura tehnică a localității Edit

Comuna Agăș deține 66 de apartamente care au rețea de alimentare cu apă pe o lungime de 4 km. Această rețea este improprie deoarece captarea apei s-a făcut din Pârâul Agăș fără să existe o stație de filtrare și tratare a apei. Primăria a întocmit un raport pentru refacerea aducțiunii de apă și instalarea unei stații de filtrare și tratare a apei, dar din lipsă de fonduri acest proiect nu a fost finalizat. Întreaga comună este electrificată. Nu există rețea de distribuție a energiei termice.

Istoricul comunei Agăș Edit

Inițial, comuna Agăș a fost sat component al comunei Brusturoasa, devenind comună de sine stătătoare în anul 1893. Actuala comună Agăș cuprinde și fosta comună Goioasa care a fost înființată în 1923 și alipită comunei Agăș în 1968 după noua împărțire administrativ-teritorială. Tot în anul 1968 a fost alipit și satul Coșnea care a aparținut comunei Frumoasa, județul Harghita.

Cea mai veche consemnare din aceasta zonă s-a făcut în anul 1757, martie 25, despre Schitul Cotumba, când starețul mănăstirii Pahomie a scris zapisul de mână pentru vânzarea a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770 prin care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul Hangănești, comuna Brusturoasa).

În 1783, s-a întocmit un zapis prin care Lazăr Sabău, cu soția sa, Măriuța, dăruiesc schitului Cotumba 30 de prăjini de arat la Gura Leorzii și o falcie de loc de fân la Gura Sugurei. În 1777, mai 24, prin porunca boierilor Divanului Moldovei către Sandu, spătar de Comănești, se cere să se facă hotarele moșiei Cotumba.

De-a lungul timpului țăranii din zonă au participat la tot felul de acțiuni comune. Răscoala din 1907 a avut un larg răsunet în satele din valea Trotușului, sute de țărani ridicandu-se la luptă împotriva arendașilor de aici. Între 15-23 martie 1907, centrul mișcărilor țărănești s-a deplasat spre valea Trotușului, semnalându-se răscoale la Comănești, Agăș, Brusturoasa, Dărmănești, autoritățile deplasând aici 400 de infanteriști și 2 baterii de artilerie, avănd în frunte pe însuși prefectul județului (publicat în "Dimineața" 17-21 martie 1907).

Țăranii din această zonă au participat la luptele din cele două războie mondiale. Mărturie acestui lucru, stau monumentele ridicate la Cuchiniș, Brusturoasa, monument ridicat în cinstea celor căzuți în primul război mondial, în imediata apropiere a Cetății de graniță, construită de Gheorghe Rakoczi al II-lea. Între localitățile Ghimeș și Palanca se află mormântul lui Emil Rebreanu, fratele autorului romanului Pădurea Spânzuraților. La biserica Agăș se află un monument ridicat în cinstea eroilor căzuți în al doilea război mondial. Cetățenii din zonă au luptat împotriva armatei austro-ungare, pentru apărarea libertații și întregirii neamului.

Bibliografie Edit

Informații oferite de primăria comunei Agăș

Format:Comune-Bacău

Community content is available under CC-BY-SA unless otherwise noted.