Localități Wiki
Advertisement

Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”. Săgeata este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Banița, Beilic, Bordușani, Dâmbroca, Găvănești, Movilița și Săgeata (reședința).

Localizare[]

Comuna Săgeata este așezată în partea de câmp a județului Buzău, la o distanță de 17,3 km de orașul Buzău și 26 km de ultimele cute ale dealurilor subcarpatice.

Este formată din 7 sate: Banița, Beilic, Bordușani, Dâmbroca, Găvănești, Movilița și Săgeata, satul de reședință. Toate satele sunt așezate în lungul aceleași șosele (DJ203K), pe malul stâng al râului Buzău. În unele părți, apropierea de râu ajunge la 7–8 m, distanța medie fiind de 400 m. DJ203K leagă comuna spre est de Format:Com și spre nord-vest de Format:Com (DN2).

Etimologie[]

Numele comunei vine de la Stan Săgeată, un mocan care s-a oprit cu turmele lui de oi în pășunile înalte care erau în acea vreme.

În primăvara anului 1812, apele râului Buzău cresc și se revarsă. Stan Săgeată alege să se mute pe malul stâng al râului, care era mai înalt și apele nu pătrunseră așa tare.

Istoric[]

În anul 1837, se adunaseră la un loc 40 de familii, care trăiau în bordeie. În anul 1855, Alexandru Bagdat împarte moșia în două, dăruind-o celor doi moștenitori ai săi, Toma Bagdan și Katz Bagdat, formându-se două sate: Săgeata de sus și Săgeata de jos.[necesită citare]

Fiind așezată pe malul opus al Buzăului față de drumul care duce de la București prin Buzău spre Brăila, Săgeata a fost întrebuințată ca punct strategic de armatele rusești, împotriva turcilor. Astfel în timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812, satele Săgeata și Beilic au fost devastate de mai multe ori. În anul 1809 generalul Essen a fortificat-o, tabăra militară fiind condusă apoi de generalul Langeron.[1]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Săgeata făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău și era formată din satele Beilic, Coiteasca, Dâmbroca, Plevna, Săgeata de Jos, Săgeata de Sus (reședința) și Șeineasca, având în total 1490 de locuitori. În comună funcționau o școală cu 41 de elevi în Săgeata de Sus și 2 biserici la Beilic și Săgeata de Sus.[1] Pe teritoriul actual al comunei Săgeata, în aceeași plasă, mai era atunci organizată și comuna Găvănești, formată din cătunele Movilița și Găvănești, cu 1080 de locuitori ce trăiau în 231 de case. În comuna Găvănești funcționau o școală cu 36 de elevi (dintre care 2 fete) și o biserică clădită de episcopul Chesarie al Buzăului în 1844.[2]

În 1925, comuna făcea parte din plasa Câlnău a aceluiași județ, era formată din satele Beilicu, Bordoșani-Coiteasca, Săgeata de Jos, Săgeata de Sus și Șeineasca,[3] după ce satul Dâmbroca a fost transferat la comuna Scurtești.[4] Comuna Găvănești era tot atunci în aceeași plasă, și avea satele Bănița, Găvănești și Movilița, cu 1959 de locuitori.[5]

În 1950, comunele Găvănești și Săgeata au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, reforma administrativă a dus la desființarea comunei Găvănești și includerea ei în comuna Săgeata, care a fost rearondată județului Buzău, reînființat; tot atunci, satele Săgeata de Jos și Săgeata de Sus au fost unite în satul Săgeata, satul Șeineasca a fost inclus în satul Beilic, iar satul Dâmbroca a revenit la comuna Săgeata după desființarea comunei Scurtești.[6][7]

Bibliografie[]

  • Dumitru Bălănescu (edit.): În amintirea Eroilor din Comuna Săgeata, Buzău 1934

Note[]


Format:Județul Buzău Format:Comuna Săgeata, Buzău

en:Săgeata it:Săgeata pt:Săgeata uk:Седжата (комуна) vi:Sageata vo:Săgeata

Advertisement