Format:Cutie Comune România
Valea Seacă este o entitate administrativ-teritorială situată în județul Bacău, Moldova, România. Numele comunei vine de la valea pârâului din satul de reședință, adeseori lipsită de apă - în comparație cu văile vecine[1].
Așezare[]
Este situată de-a lungul unor văi[1] descendente care pornesc de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor[2], prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Văile coboară acoperind zona de tranziție dintre culme și culoarul Siretului, precum și terasele corespondente și lunca de pe dreapta acestuia. În partea vestică a comunei, pădurile acoperă dealurile, iar în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor[1]
Localitatea se află la aproximativ 18 km de Adjud și aproximativ 38 km de Bacău.
Rețeaua hidrografică este formată:
- în principal de râul Siret - pe care s-a format acumularea hidroenergetică de la Berești și care delimitează la Valea Seacă de comuna Corbasca
- de pâraiele Valea Seacă și Cucova.
Organizare administrativă[]
În componența comunei intră[3] două sate: Valea Seacă – satul de reședință, și Cucova. Actualul sat Valea Seacă este la rândul lui format prin unirea altor 3 sate: Mândrișca, Valea Seacă și Pălămida.
Vecinii comunei sunt[3] la nord comuna Orbeni, la est comuna Corbasca, la sud comuna Sascut și la vest comuna Ștefan cel Mare.
Satul Valea Seacă este așezat de-o parte și de alta a drumului principal pornit de la pădure spre DN2, cu puține ulițe laterale în raport cu lungimea sa care depășește 10 km[1].
Satul Mândrișca[4] are extremitatea estica de-a lungul DN2 pe o lungime de cca. 1 km, cea mai mare parte fiind dispus la vest de DN2 pe o lungime de aproximativ 2 km în lungul DJ 119D.
Satul Cucova se află[1] la nord de Valea Seacă.
În partea de sud se află satul Pălămida - locuit în principal de locuitori de etnici romi[1].
Căi de comunicație[]
Comuna[3] este traversată pe axa NNE-SSV de DN2 (E85) și de Magistrala CFR 500 București-Suceava. Pe axa est-vest inițial și apoi spre nord, este deservită de DJ 119D[5]: DN 2 (Km 247 + 323)-Valea Seaca-Cucova-Orbeni-Drăgușani-Parava (DJ 206B), asfaltat[6]
În continuarea porțiunii DJ119D aflată în satul Valea Seacă, se află DC107[5] asfaltat[6].
Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut.
La intersecția DN2 – DJ119D există o stație de carburant.
Populație[]
La recensământul populației din 2011, datele preliminare[7] arată că populația comunei era de 3581 locuitori, și numărul de gospodării de 1170, cu un număr mediu de 3,03 locuitori pe gospodărie.
Cultele reprezentate pe teritoriul comunei sunt Ortodox, Ortodox de Stil vechi și Penticostal (religie îmbrățișată predominant de populația romă) [8].
Activități economice[]
Activitatea economică principală[3] este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii.
Servicii sociale[]
In comuna Valea Seacă sunt[6] patru școli, din care una în Valea Seacă cu clasele I-VIII și 3 cu clasele I-IV (Nr 2 - Mândrișca, Nr. 3 - Pălămida și Nr. 4 Cucova)[9], grădinițe[9][10] și un Cămin Cultural.
Există alimentare cu apă curentă[6] și canalizare[11] - pentru o parte din comună.
Codul Poștal al localității este 607660[12].
Clima[]
Climatul zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase[necesită citare].
Istoric[]
Datorita conditiilor favorabile existente aici, zona a fost locuită din neolitic[4]. Locul unde au fost descoperite vestigiile neolitice se numește ,,Țitelca’’ și este o ridicătură de pământ naturală de dimensiuni reduse situată între șoseaua E85 și firului de apă al Siretului[8]. În timp[8] această primă așezare a devenit neîncăpătoare și, vatra s-a mutat către nord aproximativ 500 m pe un teren plat mai încăpător, care astăzi poartă numele de "Țintirim". În preajma anului 1500 tătarii în urma unei năvăliri au ajuns cu jaful pană la Țintirim, iar locuitorii de aici s-au retras în păduri pe valea pârâului Valea Seaca, unde au și rămas. Ulterior oamenii locului – excepție cei din satul Mândrișca – au fost împământeniți aici de Ștefan cel Mare în hotarele ținutului „Buciumeni” [1], noua vatră cât și răzășia moștenită fiind dăruite drept semn de prețuire pentru actele de vitejie. Acestea au fost vădite în lupta dată si câștigată de moldoveni la poalele codrului lui Făurel, când năvălitorii au fost învinși de locuitorii satelor din zona puși sub comanda lui Făurel Boghină - staroste al plaiului[8].
Satul Mândrișca a fost întemeiat relativ recent pe la mijlocul sec. al XVIII-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania[4]. Despre toponimul Mândrișca circulă mai multe explicații[4].: O legendă locală suține că după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia – Mândru (numele altuia – Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui Cucu – satului Cucova, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...)[13]. O explicație mai prozaică asociază toponimul cu numele unei hangițe - Mândra, al cărei han ar fi fost situat în zonă pe traseul actualului DN2.
Bisericile parohiale:
- Cea din Mândrișca are hramurile “Sf. Ierarh Nicolae” și “Sf. Mare Prooroc Prooroc Ilie Tesviteanul” și a fost construită între anii 1844 și 1852[4].
- Cele din satul – originar – Valea Seacă sunt "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" - construită[1] în a II-a jumătate a sec. XIX și ,,Sf. Nicolae’’ construită în jurul anului 1785[8].
- Cea actuală din Cucova cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", se află pe locul uneia mai vechi - demolate[13]. Noul lăcaș de cult este pictat în tehnica frescă de către pictorul Constantin Zafiu, fiind împodobit cu catapeteasmă și mobilier - sculptate din lemn de stejar [14]
Repere turistice[]
Locale[]
Mânăstirea pe stil vechi[15] cu hramul mare Sfânta Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în staul Cucova.
De vecinătate[]
Culmea Pietricica.
Lacul de acumulare hidroenergetică Berești.
Personalități locale[]
- Profesor Dr. Mihai Isvoranu[16], Catedră de Genetică, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”
Vezi și[]
- Culmea Pietricica
- Teodosie Scutaru - "Brașoveanul", Episcop-Vicar, Mănăstirea Cucova
- Antonie Tătaru - "Ploieșteanul", Episcop-Vicar, Mănăstirea Cucova
Bibliografie[]
Enciclopedia geografică a României, Dan Ghinea, Editura Enciclopedică, București, 2000
Note[]
- ↑ 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 Parohia Valea Seacă I pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
- ↑ Geografia Fizică a României, Partea I, Grigore Posea, Editura Fundațieie România de Mâine accesat 2012.09.29
- ↑ 3,0 3,1 3,2 3,3 Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numitegp - ↑ 4,0 4,1 4,2 4,3 4,4 Parohia Mândrișca pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
- ↑ 5,0 5,1 Anexă din 22/06/2000 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice - publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 338 bis din 20/07/2000 Intrare in vigoare: 20/07/2000
- ↑ 6,0 6,1 6,2 6,3 Fondurile europene au sosit la Valea Seacă, Observator de Bacău, 2011.11.28 acesat 2012.09.16
- ↑ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numiter - ↑ 8,0 8,1 8,2 8,3 8,4 Parohia Valea Seacă II pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
- ↑ 9,0 9,1 Școala cu clasele I-VIII Valea Seacă pe portalul www.scoli.didactic.ro acesat 2012.09.16
- ↑ Grădiniță ultramodernă la Valea Seacă, Observatorul de Bacău, 2011.09.17 acesat 2012.09.16
- ↑ Valea Seacă și primarul Pravăț, un exemplu; Observatorul de Bacău, 2011.06.03 acesat 2012.09.16
- ↑ Cod Poștal Valea Seacă, Bacău pe portalul www.coduripostale.oceanus.ro acesat 2012.09.16
- ↑ 13,0 13,1 Parohia Cucova pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
- ↑ Biserica parohiei Cucova - Valea Seacă, târnosită după 12 ani, Ziarul Lumina, 2011.09.07 accesat 2012.09.16
- ↑ Mănăstirea Cucova pe portalul www.catacombeleortodoxiei.ro acesat 2012.09.16
- ↑ Date despre Prof. Dr. Mihai Isvoranu accesat 2012.09.16
Legături externe[]
Galerie de imagini[]
Format:Comune-Bacău Format:DN2