Dej

Dej, mai demult Deju (în dialectul săsesc Deesch , în Format:De, în Format:Hu) este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România. Se află la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, la confluența dintre râurile Someșul Mare și Someșul Mic.

Date geografice

Municipiul Dej cuprinde și localitățile componete Șomcutu Mic și Pintic, respectiv Peștera a fost desființată.

Orașul este mărginit la est de cartierul Dealul Florilor, la sud de dealul Sf. Petru, la nord-est de satul Cuzdrioara, la vest de satul Jichișul De Jos, iar la sud-vest de cartierul Ocna Dejului. Localitatea este și nod feroviar cu stația de triaj Dej Triaj.

Istoric

Primele mențiuni documentare care atestă existența orașului datează din anii 1061 și 1214, sub numele de Dees. Importanța strategică și însemnatele rezerve de sare au fost descoperite încă de pe vremea dacilor. Cetatea Dejului a fost construită între 1214 și 1235. Orașul a avut de suferit de pe urma invaziei tătare din 1241. Orașul se dezvoltă de-a lungul timpului ca și centru important de exploatare a sării, la începutul secolului XVIII dispunând și de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării.

Dejul a fost capitala comitatului Solnoc-Dăbâca. Din 1920 până în 1940, orașul a fost capitala județului Someș. În 1940, județul Someș a fost alipit comitatului Cluj, iar Dejul a intrat sub jurisdicția Clujului. La 3 km de Dej la confluența Someșului Mare cu Someșul Mic se află Salina Ocna Dej sarea a început fie exploatată la Ocna Dej încă din antichitate. Numeroase mărturii scrise prin anii 1239, 1291, 1365, 1465, ne furnizează informații despre modul de organizare a exploatarii sării.

Demografie

Fișier:Josephinische Landaufnahme pg052.jpg

Dej pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73Fișier:Josephinische Landaufnahme pg053.jpg

Format:Demografie/Dej Populația stabilă a municipiului era la 1910 de 11.451 de locuitori (7991 maghiari, 2911 români, 445 germani și 104 alte naționalități), iar după ultimul recensământ din 2002, era de 38.478 locuitori (85,03% români, 14,11% maghiari, 0,04% germani, 0,67% rromi, 0,04% evrei și 0,11% alte naționalități), fiind al treilea oraș ca mărime din județul Cluj.

În Dej, recensământul din anul 2002 a relevat că, din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor este de religie ortodoxă. Alte religii, printre care și atei, sunt prezente, dar cu procente mai mici.

Mass Media

Mass Media locală este bine dezvoltată. Municipiul beneficiază de 2 radiouri locale: Radio Fir și Radio Stil și de un post de televiziune -Someș TV -Televiziunea Văii Someșului. Televiziunea Someș TV are o aria de acoperire in 4 județe, mai mult, promotorii acesteia și-au propus o politică de post neutră politic, liberă și încurajatoare a valorilor din microregiunea Văii Someșului. De asemenea, Dejul beneficiaza de un site de stiri www.dejeanul.ro mereu actualizat cu informatii proaspete, fiind alegerea numarul 1 a dejenilor in materie de stiri online.

Obiective turistice

• MUZEUL MUNICIPAL DEJ, str. Piața Bobâlna nr. 2;
• Castrul roman Samum din comuna invecinată Cășeiu.
• Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 m. Hram inițial (înainte de Reforma Protestantă): "Sf.Ștefan".
• Biserica și mănăstirea franciscană "Sf.Anton de Padova" (romano-catolică), construită în stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului 1716).
• Biserica Ortodoxă "Sf.Gheorghe", ridicată în 1776.
• Biserica protopopială greco-catolică (nerestituită), consacrată în anul 1895 cu hramul "Adormirea Preacuratei".
• Palatul justiției, construit la sfârșitul secolului XIX.
• Clădirea fostei Primării.
• Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinității poporului român. A fost realizată de sculptorul V. Pruna și dezvelită în 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100 Adunări Generale a Astrei. Lucrarea a fost donată de dr. Traian Gh. Dascăl, cetățean de onoare al municipiului Dej.
• Obeliscul (Monumentul) Eroilor.
• Casa memorială Teodor Mihaly.
• Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.
• Ruinele Castelului Kornis din comuna învecinată Mănăstirea.
• Băile Ocna Dej din apropiere.

În partea de sud-vest a Dejului se află Ocna-Dejului, localitate devenită cartier al Dejului din 1991. Aici a existat, amenajat până prin anii 80 ai sec.XX, băi cu apă sărata, care au dispărut odată cu prăbușirea dealului de sare.

• Parcul Balnear Toroc din Ocna Dejului (Aici se pot gasii bai cu apa termala, dar si un strand interior prevazut cu piscina, jacuzzi si sauna)

Obiective memoriale

Cimitirul eroilor români, maghiari, germani, ruși, sârbi și evrei, din cele două războaie mondiale, este amplasat pe str. Dealul Florilor și are o suprafață de 3.000 mp. În acest cimitir sunt înhumați 570 eroi, din care 416 cunoscuți, în morminte individuale.

Personalități

• Ferenc Pápai Páriz (1649-1716) - medic, profesor și scriitor. Autor al lucrării Pax Corporis (Pacea Trupului) tradusă și în limba română, și al unui dicționar latino-maghiar.
• Constantin Gavenda (a doua jumătate a sec. al XVIII-lea) - pictor și gravor, staroste al breslei pictorilor și gravorilor din Ocna Dej - Gherla.
• Kádár Jószef (1851-1939) - profesor și istoric, autor al monografiei Comitatului Solnoc-Dăbâca, apărută în șapte volume (1900-1905).
• Teodor Mihali (1855-1934) - doctor în drept (1883). Avocat la Baroul de avocatură din Dej. Înființeaza Institutul de Credit și Economii "Someșana". Director al Despărțământului Astrei și membru marcant al conducerii Partidului Național Român.
• Ștefan Cicio-Pop (1865-1934) - doctor în drept (1889) și avocat la Arad. Fruntaș al Paridului Național Român. Apărător al memorandiștilor în procesul de la Cluj (mai 1894). Participă la pregătirea și desfășurarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Semnează Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România. Răspunde de Resortul Apărării în Consiliul Dirigent. Senator și Presedinte al Parlamentului, Copreședinte al Uniunii Parlamentare de la Haga și al Uniunii Statelor Balcanice.
• Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950) - doctor în medicină și membru al Comitetului Executiv al Partidului Național Român din 1897. Deputat în Parlamentul de la Budapesta. Participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Conduce Resortul Justiției și pe cel al Afacerilor Externe din Consiliul Dirigent, Președinte al Camerei Deputațior (1918). A participat la Conferința de Pace de la Paris. A fost prim-ministru (1919, 1932, 1933).
• Guilelm Șorban (1872-1923)jurist și compozitor, a trăit la Dej între anii 1900-1923. A fost primul subprefect român al județului Solnoc-Dăbâca și apoi prefect. Autor a peste 100 de lucrări corale și vocal-instrumentale, unele pe versurile unor poeți clasici români.
• Liviu Micșa (1875-?) - din 1900 este avocat în Dej, secretar, apoi președinte al P.N.R., din comitatul Solnoc-Dăbâca. Partcipă ca delegat al orașului Dej, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Prefect al Comitatului; senator în Parlamentul României întregite.
• Victor Motogna (1885-1948) - director al Liceului "Andrei Mureșanu". Docent la Universitatea din Cluj și profesor la Academia Teologică Unita din Cluj și la Academia Romano-Catolică din Timișoara. Președinte al Departamantului Dej al ASTREI.
• Aurel Pavel Banuț (1887-1970) - în 1902 a înființat la Budapesta revista "Luceafărul". Prefect al județului Someș (1931-1932). A sprijinit activitatea ASTREI. Înființeaza la Dej o școală țărănească (1931).
• George Mânzat (1888-1958). Profesor și senator de Someș în Parlament (1931-1932). A redactat ziarul "Someșul". Președinte al Departamantului Dej al ASTREI. A publicat Monografia orașului Dej.
• Cornel Pop (1889-1953) - în 1919 este notar și apoi primpretor al comitatului Solnoc-Dăbâca. Secretar și viceprefect al județului Someș, apoi primar al orașului.
• Victor Cherestesiu (1895-1917) - profesor la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. Doctor în filosofie la Universitatea din Viena. Director al Institutului de Istorie din București, director adjunct al Institutului de Istorie și Arheologie Cluj.
• Ana Novac (1922-2010), scriitoare, supraviețuitoare a Lagărului de la Auschwitz
• Ion Cupșa (1912-1984), general, istoric și scriitor

Galerie de imagini

Interbelic Dej CoA.png

Dej
(stema veche a oraşului)

Dej.jpg

Dej
(centrul oraşului; desen din sec. XIX)

Dej 1902.gif

Dej 1902

Dej02.JPG

Dej
(înc. sec. XX)

Dej - Biserica Reformata.jpg

Dej
(Biserica Reformată-Calvină)

Bis ref Dej night.jpg

Biserica Reformată

Town square night.jpg

Piaţa Mare

Street night.jpg

Strada Avram Iancu

Vezi și

• Obiective turistice în Dej

Legături externe

• Pagina Primăriei
• Portal de informare și documentare a cetățenilor și utilizatorilor de internet ai municipiului Dej.
• Datele recensământului din 2002
• Someș TV
• Vremea în Dej
• Dicționar de localități din Transilvania
• Galerie video
• Muzeul Municipal Dej
• Format:De icon Pagina primăriilor din județul Cluj
• en Stemele orașului

Format:Orase-Cluj Format:Locuri în Dej Format:Obiective turistice în județul Cluj

ace:Dej bg:Деж bs:Dej da:Dej (Rumænien) de:Dej en:Dej eo:Dej es:Dej fa:ده (رومانی) fr:Dej he:דז' hr:Dej hu:Dés id:Dej it:Dej ja:デジ lt:Dežas nl:Dej no:Dej pl:Dej (miasto) pt:Dej ru:Деж sr:Деж (Румунија) sv:Dej (stad) tg:Деж uk:Деж (Румунія) vi:Dej yi:דעזש zh:代日