Localități Wiki
Advertisement

Format:Listă

Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”.

Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova din România, cea mai mare parte a sa fiind constituită din Bucovina de sud.

  • Suprafața: 8.555 kmp; Reședința: municipiul Suceava;
  • Principalele cursuri de apă: Siret (între graniță și Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior și mijlociu), Șomuzul Mare;
  • Principalele lacuri: Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni, Horodniceni (iazuri);
  • Altitudinea maximă: vf. Pietrosul Bistritei 1791m, vf. Giumalău 1857m, vf. Rarău 1651m;

Populația[]

Format:Demografie/Județul Suceava În 2011, populația județului Suceava era de 614.451 locuitori, cu o densitate de 71.8 loc/km².

  • Români - 96.3%[1]
  • Rromi (Țigani) - 1.9%
  • Ucrainieni - 0.9%
  • Poloni - 0.3%
  • Lipoveni - 0.3%
  • Germani - 0.1%
  • Ruteni, Maghiari, alții - 0.2%.
Anul Populația Județului[2]
1948 439.751
1956 507.674
1966 572.781
1977 633.899
1992 701.830
2002 688.435
2011 614.451

Diviziuni administrative[]

Fișier:Bucovina de Sud-Judetul Suceava.svg

Bucovina de Sud în cadrul judeţului Suceava

Județul este compus din 5 municipii, 11 orașe și 97 de comune (2005).

Municipii[]

Orașe[]

Comune[]

Politică[]

Fișier:P2 2012.png

Culoarea politica a primarilor din judetul Suceava

Președintele Consiliului Județean ales în 2012 este Cătălin Nechifor (USL).

Consiliul Județean Suceava

Componența Consiliului Județean Suceava (36 de consilieri):

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Format:Politica românească/culori partide/PSD | 50% Uniunea Social-Liberală 18 Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |  
Format:Politica românească/culori partide/PD | 41,7% Partidul Democrat Liberal 15 Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |        
Format:Politica românească/culori partide/PP-DD | 8,3% Partidul Poporului – Dan Diaconescu 3 Format:Politica românească/culori partide/PP-DD |   Format:Politica românească/culori partide/PP-DD |   Format:Politica românească/culori partide/PP-DD |                                

Personalități[]

  • Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei, om de stat
  • Anastasie Crimca, mitropolit, ctitorul Mânăstirii Dragomirna
  • Ion Nistor (1876-1962) – istoric, profesor universitar la Universitățile din Viena, Cernăuți și București, rector al Universității din Cernăuți, membru al Academiei Române (1911), director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaș al Partidului Național Liberal, fost ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii și, în final, al Cultelor și Artelor.
  • Dosoftei Barilă, cărturar , mitropolit , poet și traducător
  • Ion Grămadă, scriitor
  • Mircea A. Diaconu (n. 2 octombrie 1963, Boroaia, Suceava), critic literar, filolog, profesor universitar român la Universitatea „Ștefan cel Mare” , membru al Uniunii Scriitorilor din România și decan al Facultății de Litere și Științe ale Comunicării al aceleași universiăți.
  • Elena Greculesi, pictor
  • Emanoil Diaconescu, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române
  • Norman Manea, scriitor
  • Mircea Motrici, prozator, ziarist
  • Ioan Nemeș, profesor, om de știință
  • Frieda Wigder, profesor de chimie, director al Liceului "Petru Rareș", Suceava
  • Dumitru Rusu, pictor
  • Mircea Dăneasa, pictor
  • Emil Satco, istoric
  • Ion G. Sbiera, folclorist și istoric literar român, membru fondator (1866) al Academiei Române
  • Alex Ștefănescu, critic literar
  • Dimitrie Loghin, pictor, profesor
  • Sofia Vicoveanca, cântareață de muzică populară
  • Elena Pădure – cântareață de muzică populară
  • Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853 - d. 6 iulie 1883), compozitor
  • Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf român, preot, membru titular al Academiei Române
  • Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, pictor, grafician și pedagog
  • Grigore Ursu, pictor și grafician
  • George Löwendal, sau George (Baron de) Löwendal(1897-1964), pictor, poet, scenograf, actor, maestru de balet, etc.
  • Anca Parghel, cântăreață și profesoară de jazz
  • Nicolae Labiș, poet născut în comuna Mălini
  • IPS Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, (n. 12 decembrie 1955, Gheorghițeni, comuna Dorna Arini), Arhiepiscop al Tomisului, Decan al Facultății de Teologie Ortodoxă Constanța, doctor în teologie, profesor universitar, membru corespondent al "Academiei Oamenilor de Știință" din noiembrie 2003, ctitor al Mănăstirii "Acoperământul Maicii Domnului" din Gheorghițeni, comuna Dorna Arini. În decembrie 2002, a primit decorația "Steaua Romaniei in Grad de Cavaler"

Stema județului[]

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Suceava se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinită de doi lei de argint, limbați roșu, afrontați, sprijinindu-se cu labele inferioare pe câte un pisc și ținând în labele superioare o coroană voievodală de aur.

Semnificația elementelor însumate: Evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei și atestă statornicia organizării statale.

Note[]

Legături externe[]

Vezi și[]

Format:Rezervatiinaturalesv

ace:Propinsi Suceava an:Provincia de Suceava ar:إقليم سوتشيافا bg:Сучава (окръг) ca:Província de Suceava cs:Suceava (župa) da:Suceava (distrikt) de:Kreis Suceava en:Suceava County eo:Distrikto Suceava es:Suceava (distrito) et:Suceava maakond fi:Suceava (piirikunta) fr:Județ de Suceava gl:Condado de Suceava he:מחוז סוצ'אבה hr:Suceava (županija) hu:Suceava megye id:Provinsi Suceava it:Distretto di Suceava ja:スチャヴァ県 ko:수체아바 주 la:Suceava (circulus) lt:Sučavos apskritis nl:District Suceava nn:Suceava fylke no:Suceava (fylke) pl:Okręg Suczawa pnb:سوچاوا کاؤنٹی pt:Suceava (distrito) ru:Сучава (жудец) simple:Suceava County sk:Suceava (župa) sr:Сучава (округ) sv:Suceava (județ) tg:Вилояти Сучеава tr:Suceava ili uk:Сучава (повіт) vec:Distreto de Suceava wa:Suceava (distrik roumin) war:Kondado han Suceava yi:שאץ פראווינץ zh:蘇恰瓦縣

Advertisement