Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”. Sebiș (în Format:Hu) este un oraș din județul Arad, Crișana, România. Situat la o distanță de 82 km față de municipiul Arad, orașul ocupă o suprafață de 65,94 km2. Sebiș este unul dintre cele mai importante centre urbane de pe Valea Crișului Alb, având în componență și localitățile rurale Donceni, Prunișor și Sălăjeni.
Demografie[]
Populația orașului număra 6.327 de locuitori la ultimul recensământ. Din punct de vedere etnic, populația avea următoarea structură: 91% români, 5.4% rromi, 3.0% maghiari, 0.1% germani și 0.5% alte minorități.
Format:Demografie/Sebiș
Istoric[]
Sebiș în Harta Iosefină a Comitatului Arad, 1782-85
Este atestat documentar din anul 1542, deci relativ târziu față de alte localități din zonă: Ineu sau Buteni, atestate încă din secolele XIII-XIV.
A făcut parte din comitatul Zarandului. Când acesta este împărțit în două, partea sa estică rămânând în componența Principatului Transilvaniei, Sebișul, arondat fiind părții vestice a comitatului, este înglobat teritoriului numit "Partium", alături de comitatele Aradului, Bihorului și Sătmarului. Aceste comitate depindeau direct de coroana ungară. Satul Donceni este consemnat din anul 1439, satul Prunișor din anul 1406 și Sălăjeni din anul 1574.
Sebișul s-a aflat până la sfârșitul secolului al XVIII-lea sub ocupație otomană și mai apoi sub administrație habsburgică, perioadă în care cunoaște o dezvoltare accentuată. După mișcările revoluționare de la 1848, Sebișul devine un important centru de emancipare națională a românilor din Depresiunea Crișului Alb.
Parohia ortodoxă cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" este menționată încă din secolul al XVI-lea. Actuala biserică datează însă, din 1829. De câțiva ani, s-a mai înființat o parohie, în "Satu Nou", cu hramul "Sfânta Treime".
Pe lângă cele doua parohii ortodoxe mai există trei biserici penticostale și câte o biserică reformată, romano-catolică, baptistă și adventistă.
Vechea clădire a primăriei este construită în stilul renașterii flamande.
Clădirea în care la ora actuală funcționează biblioteca datează din 1814 și este fostul conac al conților Waldstein, originari din Boemia. Este construită în stilul barocului târziu.
Obiective turistice[]
- Casa Waldstein, în localul căreia se află azi biblioteca orașului;
- Rezervația naturală Dealul Pleșa.
De asemenea, orașul Sebiș este pentru turiști punctul de pornire spre cursul superior al Crișului Alb, spre stațiunea balneoclimaterică Moneasa și spre culmile Munților Codru-Moma.
Economie[]
Economia orașului cunoaște în prezent o dinamică puternică cu creșteri semnificative semnalate în toate sectoarele de activitate.
Transport[]
Orașul Sebiș comunică cu regiunea prin șosea și cale ferată (inaugurată în anul 1881).
Calea Ferată face legătura Brad - Gurahonț - Sebiș - Ineu - Sântana - Arad.
Prin Sebiș trec drumurile județene:
Prin apropiere trece drumul național DN79A care face legătura între Sântana și Brad.
Personalități marcante[]
- Mihai Beniuc (1907–1988) - poet, prozator și psiholog român
Cartiere[]
- Satu Vechi;
- Satu Nou;
- Strâmtură;
- Prăjești.
Sport[]
Echipa de fotbal CS Național Sebiș este mândria orașului, o formație ce activează in Liga a III-a si forțează promovarea în al doilea eșalon valoric al fotbalului românesc.
Orașe înfrățite[]
- Fișier:Flag of Hungary.svg Elek, Ungaria (1992)
Legături externe[]
Format:Orașe din Arad
de:Sebiș en:Sebiș eo:Sebiș (Arad) es:Sebiș fa:سبیش hu:Borossebes id:Sebiş it:Sebiş nl:Sebiș pl:Sebiş pt:Sebiş ru:Себиш sr:Себиш tg:Себиш uk:Себіш vi:Sebis zh:塞比什